Bilaketa aurreratua

krakada
1 . krakada (klakada). iz. (TE). Crujido, chasquido; ruido de rotura. "El ruido que se produce al agrietarse una cosa" (TE, 503). Etetze, hauste, apurtze edo zartatzian zaratia (ETNO). Krakadia ein dau sapaixak. / Iñi!, horrek besuorrek atara jok klakadia!.